teleloaică - explicat in DEX

teleloaică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TELELOÁICĂ, teleloaice, s. f. (Înv.) Soția telalului; vânzătoare ambulantă (de haine vechi). – Telal + suf. -oaică.

teleloaică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
teleloáică (înv.) s. f., g.-d. art. teleloáicei; pl. teleloáice

teleloaică (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
teleloaică f. Munt. vânzătoare pe uliți de lucruri vechi. [V. telal].

teleloaică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TELELOÁICĂ, teleloaice, s. f. (înv.) Soția telalului; vânzătoare ambulantă (de haine vechi). — Telal + suf. -oaică.

teleloaĭcă (Dicționaru limbii românești, 1939)
teleloáĭcă f., pl. e (d. telal). Munt. Femeĭe care duce slugĭ la stăpîn: teleloaĭce și chivuțe (Univ. 19 Aŭg. 1901; 1, 5). – Maĭ des samsaroaĭcă.