telefonometru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TELEFONOMÉTRU, telefonometre, s. n. Contor pentru înregistrarea numărului și duratei convorbirilor telefonice. – Din
fr. téléphonomètre.telefonometru (Dicționar de neologisme, 1986)TELEFONOMÉTRU s.n. Contor care indică numărul și durata convorbirilor telefonice taxate. [< fr.
téléphonomètre].
telefonometru (Marele dicționar de neologisme, 2000)TELEFONOMÉTRU s. n. contor care indică numărul și durata convorbirilor telefonice taxate. (< fr.
téléphonomètre)
telefonometru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TELEFONOMÉTRU, telefonometre, s. n. Contor pentru înregistrarea numărului și duratei convorbirilor telefonice. — Din
fr. téléphonomètre.