telecomanda (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TELECOMANDÁ, telecománd, vb. I.
Tranz. A transmite o comandă la distanță. – Din
fr. télécommander.telecomanda (Dicționar de neologisme, 1986)TELECOMANDÁ vb. I. tr. (
Tehn.) A transmite la distanță o comandă; a teledirija. [Cf. fr.
télécommander].
telecomanda (Marele dicționar de neologisme, 2000)TELECOMANDÁ vb. tr. a transmite la distanță o comandă; a teledirija. (< fr.
télécomander)
telecomanda (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)telecomandá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
telecomándătelecomanda (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TELECOMANDÁ, telecománd, vb. I.
Tranz. A transmite o comandă la distanță. — Din
fr. télécommander.