telecomandare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TELECOMANDÁRE s. f. Acțiunea de
a telecomanda. –
V. telecomanda.telecomandare (Dicționar de neologisme, 1986)TELECOMANDÁRE s.f. Acțiunea de a telecomanda; teledirijare. [<
telecomanda].
telecomandare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TELECOMANDÁRE s. f. Acțiunea de
a telecomanda. —
V. telecomanda.