taylorism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAYLORÍSM s. n. Metodă de organizare a muncii în cadrul căreia normele de muncă se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament și pe baza unor îmbunătățiri aduse muncii prin eliminarea mișcărilor inutile, prin aplicarea unor metode mai eficiente, a evidenței și controlului, ducând astfel la creșterea randamentului muncii. [Scris și:
tailorism. –
Pr.:
tei-] – Din
fr. taylorisme.taylorism (Dicționar de neologisme, 1986)TAYLORÍSM s.n. v.
tailorism.
taylorism (Marele dicționar de neologisme, 2000)TAYLORÍSM TEI-/ s. n. teorie care fundamentează un sistem de organizare a muncii în cadrul căruia normele se stabilesc la nivelul muncitorilor cu cel mai ridicat randament, ducând astfel la creșterea intensității muncii și a remunerării. (< fr.
taylorisme)
taylorism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)taylorísm [
ay pron. ey]
s. n.taylorism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TAYLORÍSM s. n. Teorie care fundamentează un sistem de organizare a muncii bazat pe descompunerea ei în cele mai simple operații, cronometrarea și filmarea acestora în vederea înlăturării mișcărilor inutile și adaptării unui sistem stimulativ de remunerare. [Scris și:
tailorism. —
Pr.:
tei-] — Din
fr. taylorisme.