taurocefal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAUROCEFÁL, taurocefali, s. m. Monstru mitic care avea cap de taur (
1). [
Pr.:
ta-u-] – Din
fr. taurocéphale.taurocefal (Dicționar de neologisme, 1986)TAUROCEFÁL s.m. (
Ant.) Monstru mitic cu cap de taur. [Pron.
ta-u-. / < fr.
taurocéphale].
taurocefal (Marele dicționar de neologisme, 2000)TAUROCEFÁL s. m. (ant.) monstru mitic cu cap de taur. (< fr.
taurocéphale)
taurocefal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)taurocefál (ta-u-) s. m.,
pl. taurocefálitaurocefal (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TAUROCEFÁL, taurocefali, s. m. Monstru mitic care avea cap de taur (
1). [
Pr.:
ta-u-] — Din
fr. taurocéphale.