tarod (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))TARÓD, taroduri, s. n. Burghiu de filetat. –
Fr. taraud.tarod (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TARÓD, tarozi, s. n. Burghiu de filetat. – Din
fr. taraud.tarod (Dicționar de neologisme, 1986)TARÓD s.n. (
Tehn.) Unealtă cu muchii ascuțite care, prin rotire, taie filet în interiorul unei găuri date în prealabil într-o piesă; burghiu de filetat. [< fr.
taraud].
tarod (Marele dicționar de neologisme, 2000)TARÓD s. m. unealtă cu muchii ascuțite care, prin rotire, taie filet în interiorul unei găuri date în prealabil într-o piesă; burghiu de filetat. (< fr.
taraud)
tarod (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)taród (sculă)
s. m.,
pl. tarózitarod (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TARÓD, tarozi, s. n. Burghiu de filetat. — Din
fr. taraud.