târgoviște (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Târgoviște f. oraș așezat pe malul drept al Ialomiței; 16.000 loc., cap. județului Dâmbovița. Fosta reședința de vară a Domnilor Munteniei. Patria lui Mihaiu-Viteazul (1557) și a poeților Cârlova, Eliad și Gr. Alexandrescu;
gură de Târgoviște, gură rea (
Târgoviștean). [Slav. TRŬGOVIȘTE, târg, piața târgului].