tarancă(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TARÁNCĂ,tărănci, s. f. (Iht.; reg.) Ocheană. – Et. nec.
tarancă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) taráncă (reg.) s. f., g.-d. art. tărắncii; pl. tărắnci
tarancă(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TARÁNCĂ,tărănci, s. f. (Iht.; reg.) Ocheană. — Et. nec.