tapoșnic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAPÓȘNIC, tapoșnici, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii, cu frunze înguste, ovale și cu tulpina ramificată și acoperită cu peri moi, îndreptați în jos
(Galeopsis ladanum). –
Et. nec.tapoșnic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tapóșnic s. m.,
pl. tapóșnicitapoșnic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TAPÓȘNIC, tapoșnici, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii, cu frunze înguste, ovale și cu tulpina ramificată și acoperită cu peri moi, îndreptați în jos (
Galeopsis ladanum). —
Et. nec.