tanatic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TANÁTIC, -Ă, tanatici, -ce, adj. (
Livr.) Referitor la moarte, de moarte. – Din
fr. thanatique.tanatic (Dicționar de neologisme, 1986)TANÁTIC, -Ă adj. (
Liv.) Referitor la moarte; de moarte, specific morții. [Cf. fr.
thanatique, it.
tanatico < gr.
thanatikos].
tanatic (Marele dicționar de neologisme, 2000)TANÁTIC, -Ă adj. referitor la moarte, specific morții. (< fr.
thanatique)
tanatic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TANÁTIC, -Ă, tanatici, -ce, adj. (
Livr.) Referitor la moarte, de moarte. — Din
fr. thanatique.