tâmplă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TẤMPLĂ1, tâmple, s. f. Fiecare dintre cele două părți laterale ale capului, cuprinse între ochi, urechi, frunte și obraz. ♦ Părul care acoperă aceste părți.
Tâmple cărunte. –
Lat. *templa (=
tempora, pl. lui
tempus).