tamburina (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAMBURINÁ, tamburinez, vb. I.
Tranz. (
Livr.) A bate (cu degetele) ușor și ritmic ceva. – Din
fr. tambouriner.tamburina (Dicționar de neologisme, 1986)TAMBURINÁ vb. I. intr. (
Franțuzism) A tambura. [< fr.
tambouriner].
tamburina (Marele dicționar de neologisme, 2000)TAMBURINÁ vb. intr. a tambura (II). (< fr.
tambouriner)
tamburina (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TAMBURINÁ, tamburinez, vb. I.
Tranz. (
Livr.) A bate (cu degetele) ușor și ritmic ceva. — Din
fr. tambouriner.