tambuchi - explicat in DEX

tambuchi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TAMBÚCHI, tambuchiuri, s. n. Deschizătură în puntea unei nave, prevăzută cu un capac sau cu o construcție asemănătoare cu o gheretă, care o protejează de intemperii și care permite accesul în încăperile de sub punte. – Din sp. tambucho.

tambuchi (Dicționar de neologisme, 1986)
TAMBÚCHI s.n. Deschidere care servește pentru intrarea în încăperile de sub punte ale unei nave. [Pl. -turi. / < it. stambugio].

tambuchi (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TAMBÚCHI s. n. deschizătură în puntea unei nave care permite accesul în încăperile de sub punte. (< sp. tambucho)

tambuchi (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
tambúchi (-chiuri), s. n. – Tambuchi. Sp. tambucho; este termen din marină. Der. din it. stambugio „cămăruță” (Scriban), este mai puțin probabilă.

tambuchi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tambúchi (-buchi) s. n., pl. tambúchiuri

tambuchi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TAMBÚCHI, tambuchiuri, s. n. Deschizătură în puntea unei nave, prevăzută cu un capac sau cu o construcție asemănătoare cu o gheretă, care o protejează de intemperii și care permite accesul în încăperile de sub punte. — Din sp. tambucho.

tambuchĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
tambúchĭ n., pl. chĭurĭ (it. stambugio, odăiță întunecoasă). Mar. Intrarea într´un compartiment de supt [!] puntea unuĭ bastiment (acoperită de o gherită saŭ apărată de o îngrăditură).