taluz - explicat in DEX

taluz (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TALÚZ, taluzuri, s. n. Suprafață înclinată care mărginește lateral un rambleu sau un debleu; teren în pantă. – Din fr. talus.

taluz (Dicționar de neologisme, 1986)
TALÚZ s.n. Suprafață înclinată, pantă care mărginește lateral un rambleu sau un debleu. [< fr. talus].

taluz (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TALÚZ s. n. suprafață laterală înclinată a unui rambleu sau debleu; teren în pantă. (< fr. talus)

taluz (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
talúz (-zuri), s. n. – Teren în pantă, povîrniș. Fr. talus, probabil influențat de talaz.

taluz (Dicționaru limbii românești, 1939)
*talúz n., pl. urĭ și e (fr. talus, lat. talutium, cuv. galic). Panta unuĭ terasament, unuĭ șanț (adică cele doŭă laturĭ ale unuĭ șanț).

taluz (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
talúz (pantă) s. n., pl. talúzuri

taluz (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TALÚZ, taluzuri, s. n. Suprafață înclinată care mărginește lateral un rambleu sau un debleu; teren în pantă. — Din fr. talus.