tal (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAL, taluri, s. n. Organ vegetativ lipsit de vase conducătoare, monocelular la bacterii și la unele alge, pluricelular la ciuperci, etc. – Din
fr. thalletal (Dicționar de neologisme, 1986)TAL s.n. Organ vegetativ rudimentar al unor plante criptogame (alge, ciuperci etc.). // (Și în forma
talo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „ramură”. [< fr.
thalle, cf. gr.
thalos].
tal (Marele dicționar de neologisme, 2000)TAL s. n. organ vegetativ rudimentar al unor criptogame (alge, ciuperci, licheni), nediferențiat în rădăcină, tulpină și frunze. (< fr.
thalle)
tal (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tal s. n.,
pl. tálurital (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TAL, taluri, s. n. Organ vegetativ lipsit de vase conducătoare, monocelular la bacterii și la unele alge, pluricelular la ciuperci etc. — Din
fr. thalle.