taifet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAIFÉT, taifeturi, s. n. (
Înv.) Taifas. [
Var.:
taefét s. n.] –
Et. nec.taifet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)taifét (
înv.)
s. n.,
pl. taiféturi