tahân (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAHẤN, tahânuri, s. n. Făină din semințe de susan, de floarea-soarelui, nuci, arahide, migdale dulci prăjite, din care se prepară halvaua. ◊ Făină din semințe de susan din care se prepară mâncăruri de post; mâncare preparată din această făină – Din
tc. tahīn.tahân (Dicționar gastronomic explicativ, 2003)TAHÂN s.n. Preparat specific țărilor din Orientul Mijlociu, tahânul (numit aici
tahin, tahina sau
tahini) este o pastă amară obținută exclusiv prin zdrobirea semințelor neprăjite (pastă gălbuie) sau prăjite (pastă maronie) de susan. Se consumă ca atare, ca un dip în care se înmoaie bucăți de lipie, dar mai ales ca adaos la diverse piureuri (de ex. hummus); stoarsă de ulei și îndulcită, se foloseste pentru a prepara halvaua.
tahân (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tahấn s. n., (sorturi, mâncăruri)
pl. tahấnuritahân (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)tahân n. product preparat din semințele de susan și întrebuințat la fabricarea halvalei. [Turc. TAHYN].
tahân (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TAHẤN, (
2)
tahânuri, s. n. 1. Făină din semințe de susan, de floarea-soarelui, nuci, arahide, migdale dulci prăjite, din care se prepară halvaua. ♦ Făină din semințe de susan din care se prepară mâncăruri de post.
2. (La
pl.) Soituri sau mâncăruri preparate din faină (
1). — Din
tc. tahîn.