tahân (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAHẤN, tahânuri, s. n. Făină din semințe de susan, de floarea-soarelui, nuci, arahide, migdale dulci prăjite, din care se prepară halvaua. ◊ Făină din semințe de susan din care se prepară mâncăruri de post; mâncare preparată din această făină – Din
tc. tahīn.