tahograf (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TAHOGRÁF, tahografe, s. n. 1. Tahometru înregistrator.
2. (
Med.) Aparat pentru înregistrarea frecvenței pulsului, respirației etc. – După
fr. tachéographe.tahograf (Dicționar de neologisme, 1986)TAHOGRÁF s.n. Tahometru înregistrator; tahigraf. [< germ.
Tachograph, cf. gr.
tachos – viteză,
graphein – a scrie].
tahograf (Marele dicționar de neologisme, 2000)TAHOGRÁF s. m. elem. tahigraf
2.
tahograf (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TAHOGRÁF, tahografe, s. n. 1. Tahometru înregistrator.
2. (
Med.) Aparat pentru înregistrarea frecvenței pulsului, respirației etc. — După
fr. tachéographe.