surzire - explicat in DEX
surzire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SURZÍRE s. f. Faptul de
a surzi. –
V. surzi.surzire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)surzíre s. f.,
g.-d. art. surzíriisurzire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SURZÍRE s. f. Faptul de
a surzi. —
V. surzi.