surveni - explicat in DEX

surveni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SURVENÍ, pers. 3 survíne, vb. IV. Intranz. A avea loc (inopinat), a se produce, a se petrece, a se întâmpla (pe neașteptate sau pe negândite). – Din fr. survenir.

surveni (Dicționar de neologisme, 1986)
SURVENÍ vb. IV. intr. A se întâmpla pe neașteptate. ♦ A avea loc, a se petrece între timp. [P.i. survín. / < fr. survenir].

surveni (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SURVENÍ vb. intr. a se întâmpla pe neașteptate. ◊ a avea loc, a se petrece între timp. (< fr. survenir)

surveni (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
survení (a ~) vb., ind. prez. 3 sg. survíne, imperf. 3 sg. surveneá; conj. prez. 3 să survínă; ger. survenínd

surveni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SURVENÍ, pers. 3 survine, vb. IV. Intranz. A avea loc (inopinat), a se produce, a se petrece, a se întâmpla (pe neașteptate sau pe negândite). — Din fr. survenir.