surubui - explicat in DEX



șurubui (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ȘURUBUÍ, șurubuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A înșuruba. ◊ Expr. A o șurubui = a o suci, a o învârti; a umbla cu șiretlicuri. – Șurub + suf. -ui.