supraordonare (Dicționar de neologisme, 1986)SUPRAORDONÁRE s.f. Cuprinderea în sfera unei noțiuni a altor noțiuni cu sferă mai mică. [Pron.
-pra-or-, var.
supraordinare s.f. / <
supra- +
ordonare].
supraordonare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!supraordonáre (su-pra-) s. f.,
g.-d. art. supraordonắrii