supramuncă - explicat in DEX

supramuncă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUPRAMÚNCĂ s. f. (Ec. pol.) Munca prestată de muncitori peste munca necesară, prin care, după teoria marxistă, se creează plusprodusul. – Supra- + muncă (după fr. surtravail).

supramuncă (Dicționar de neologisme, 1986)
SUPRAMÚNCĂ s.f. (Ec.) Muncă suplimentară care creează plusvaloarea însușită de capitalist și pe care muncitorul o efectuează peste ceea ce este necesar pentru întreținerea lui și a familiei lui. [< supra- + muncă, după fr. surtravail].

supramuncă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUPRAMÚNCĂ s. f. muncă prestată de lucrători pentru munca necesară, prin care se creează plusprodusul. (după fr. surtravail)

supramuncă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
supramúncă (su-pra-) s. f., g.-d. art. supramúncii

supramuncă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUPRAMÚNCĂ s. f. (Ec. pol.) Munca prestată de muncitori peste munca necesară, prin care, după teoria marxistă, se creează plusprodusul — Supra¹- + muncă (după fr. surtravail).