supradominantă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPRADOMINÁNTĂ, supradominante, s. f. (
Muz.)
1. Treapta a șasea a modului major și minor, situată la o sextă superioară față de tonică și la o secundă superioară față de dominantă.
2. Acord construit pe această treaptă. –
Supra- +
dominantă.supradominantă (Dicționar de neologisme, 1986)SUPRADOMINÁNTĂ s.f. (
Muz.) Treapta a șasea a unei game. [<
supra- +
dominantă].
supradominantă (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPRADOMINÁNTĂ s. f. (muz.) treapta a șasea a modurilor major și minor; acord pe această treaptă; contradominantă. (după it.
sopraddominante)
supradominantă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)supradominántă (su-pra-) s. f.,
g.-d. art. supradominántei; pl. supradominántesupradominantă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPRADOMINÁNTĂ, supradominante, s. f. (
Muz.)
1. Treapta a șasea a modului major și minor, situată la o sextă superioară față de tonică și la o secundă superioară față de dominantă.
2. Acord construit pe această treaptă. —
Supra1- +
dominantă.