supradotat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPRADOTÁT, -Ă, supradotați, -te, adj. (Despre copii) Cu calități intelectuale ieșite din comun. –
Supra- +
dotat (după
fr. surdoué).
supradotat (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPRADOTÁT, -Ă adj. (despre oameni) înzestrat cu calități deosebite. (după fr.
surdoué)
supradotat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*supradotát (su-pra-) adj. m.,
pl. supradotáți; f. supradotátă, pl. supradotátesupradotat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPRADOTÁT, -Ă, supradotați, -te, adj. (Despre copii) Cu calități intelectuale ieșite din comun. —
Supra1- +
dotat (după
fr. surdoué).