supraaglomerație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPRAAGLOMERÁȚIE, supraaglomerații, s. f. Supraaglomerare. [
Pr.:
-pra-a-] –
Supra- +
aglomerație.supraaglomerație (Dicționar de neologisme, 1986)SUPRAAGLOMERÁȚIE s.f. Supraaglomerare. [<
supra- +
aglomerație].
supraaglomerație (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPRAAGLOMERÁȚIE s. f. supraaglomerare. (< supra
1- + aglomerație)
supraaglomerație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)supraaglomeráție (su-pra-a-glo-, -ți-e) s. f.,
art. supraaglomeráția, g.-d. art. supraaglomeráției; pl. supraaglomeráții, art. supraaglomeráțiilesupraaglomerație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPRAAGLOMERÁȚIE, supraaglomerații, s. f. Supraaglomerare. [
Pr.: -pra-a-] —
Supra1- +
aglomerație.