supozitor - explicat in DEX

supozitor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUPOZITÓR, supozitoare, s. n. Preparat farmaceutic solid de formă conică, administrat pe cale anală. – Din fr. suppositoire.

supozitor (Dicționar de neologisme, 1986)
SUPOZITÓR s.n. Medicament în stare solidă și de formă lunguiață, care se administrează pe cale anală. [< fr. suppositoire].

supozitor (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUPOZITÓR s. n. preparat farmaceutic în stare solidă, administrat pe cale rectală. (< fr. suppositoire, lat. suppositorium)

supozitor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
supozitór s. n., pl. supozitoáre

supozitor (Dicționaru limbii românești, 1939)
*supozitór n., pl. oáre (lat. suppositorium, adică „pus pe dedesupt”). Med. Medicament solid conic care se introduce pin orificiu anal.

supozitor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUPOZITÓR, supozitoare, s. n. Preparat farmaceutic solid de formă conică, administrat pe cale anală. — Din fr. suppositoire.