supeu - explicat in DEX

supeu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUPÉU, supeuri, s. n. Masă care se ia seara târziu (după spectacol). – Din fr. souper.

supeu (Dicționar de neologisme, 1986)
SUPÉU s.n. Cină; masă servită seara târziu, după ieșirea de la un spectacol etc. [< fr. souper].

supeu (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUPÉU s. n. masă servită seara târziu (după un spectacol). (< fr. souper)

supeu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
supéu s. n., art. supéul; pl. supéuri

supeu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
supeu n. cină, mai ales după miezul nopții (= fr. soupé).

supeŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)
*supéŭ n., pl. urĭ (fr. souper și soupé) Barb. Cină (maĭ ales noaptea după ieșirea de la spectacule).

supeu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUPÉU, supeuri, s. n. Masă care se ia seara târziu (după spectacol). — Din fr. souper.