supersistem (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPERSISTÉM, supersisteme, s. n. (
Lingv.) Diasistem. – Din
fr. supersystème.supersistem (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPERSISTÉM s. n. 1. sistem ierarhic superior altuia. 2. diasistem. (< fr.
supersystème)
supersistem (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPERSISTÉM, supersisteme, s. n. (
Lingv.) Diasistem. — Din
fr. supersystème.