superrezistent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPERREZISTÉNT, -Ă, superrezistenți, -te, adj. (Despre materiale) Cu rezistență foarte mare. –
Super- +
rezistent.superrezistent (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUPERREZISTÉNT, -Ă adj. (despre materiale) cu rezistență foarte mare. (după fr.
surresistant)
superrezistent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUPERREZISTÉNT, -Ă, superrezistenți, -te, adj. (Despre materiale) Cu rezistență foarte mare. —
Super1- +
rezistent.