supărăcios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUPĂRĂCIÓS, -OÁSĂ, supărăcioși, -oase, adj. 1. Care se supără ușor, care nu știe de glumă; susceptibil; iritabil, irascibil.
2. (Rar) Care pricinuiește supărare; neplăcut.
3. (Rar) Întristat, amărât, necăjit. –
Supăra +
suf. -ăcios.