sulfita - explicat in DEX

sulfita (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SULFITÁ, sulfitez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu bioxid de sulf unele produse alimentare sau anumite vase în scopul dezinfectării, al conservării, al decolorării etc. 2. A trata cu sulfit și bisulfit de sodiu unele extracte tanante pentru a solubiliza produsele insolubile. – Din sulfit. Cf. fr. sulfiter.

sulfita (Dicționar de neologisme, 1986)
SULFITÁ vb. I. tr. 1. A folosi bioxidul de sulf ca dezinfectant, decolorant etc., în special în vinificație. 2. A trata cu sulfit de sodiu unele extracte tanante vegetale. [< fr. sulfiter].

sulfita (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SULFITÁ vb. tr. 1. a folosi bioxidul de sulf ca dezinfectant, decolorant etc., în vinificație. 2. a trata cu sulfit de sodiu unele extracte tanante vegetale. (< fr. sulfiter)

sulfita (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
sulfitá (a ~) vb., ind. prez. 3 sulfiteáză

sulfita (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SULFITÁ, sulfitez, vb. I. Tranz. 1. A trata cu dioxid de sulf unele produse alimentare sau anumite vase în scopul dezinfectării, al conservării, al decolorării etc. 2. A trata cu sulfit și bisulfit de sodiu unele extracte tanante pentru a solubiliza produsele insolubile. — Din sulfit. Cf. fr. sulfiter.