sulfatare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SULFATÁRE, sulfatări, s. f. Acțiunea de
a (se) sulfata și rezultatul ei. –
V. sulfata.sulfatare (Dicționar de neologisme, 1986)SULFATÁRE s.f. Acțiunea de a sulfata și rezultatul ei. [<
sulfata].
sulfatare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)sulfatáre s. f.,
g.-d. art. sulfatắrii; pl. sulfatắrisulfatare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SULFATÁRE, sulfatări, s. f. Acțiunea de
a (se) sulfata și rezultatul ei. —
V. sulfata.