succint - explicat in DEX

succint (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUCCÍNT, -Ă, succinți, -te, adj. (Adesea adverbial) Exprimat sau care se exprimă pe scurt, în puține cuvinte; sumar, concis, laconic. – Din fr. succinct, lat. succinctus.

succint (Dicționar de neologisme, 1986)
SUCCÍNT, -Ă adj. Spus, exprimat pe scurt, cu puține cuvinte; concis. [< fr. succinct, cf. lat. succinctus].

succint (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUCCÍNT, -Ă adj. (și adv.) exprimat pe scurt, cu puține cuvinte; sumar, concis, laconic. (< fr. succinct, lat. succinctus)

succint (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
succínt adj. m., pl. succínți; f. succíntă, pl. succínte

succint (Dicționaru limbii românești, 1939)
*succínt, -ă adj. (lat succinctus, încins, strîns, scurt). Pe scurt, în puține vorbe: descriere succintă. Adv. A trata succint.

succint (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUCCÍNT, -Ă, succinți, -te, adj. (Adesea adverbial) Exprimat sau care se exprimă pe scurt, în puține cuvinte; sumar, concis, laconic. — Din fr. succint, lat. succintus.