subtext (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBTÉXT, subtexte, s. n. Substrat psihologic și de idei sugerat de un text. –
Sub1- + text.subtext (Dicționar de neologisme, 1986)SUBTÉXT s.n. Substratul psihologic și de idei sugerat de un text. [Cf. fr.
sous-texte].
subtext (Marele dicționar de neologisme, 2000)SUBTÉXT s. n. substrat psihologic și de idei sugerat de un text. (după fr.
sous-texte)
subtext (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*subtéxt s. n.,
pl. subtéxtesubtext (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)SUBTÉXT, subtexte, s. n. Substrat psihologic și de idei sugerat de un
text. —
Sub1- +
text.