subteran (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)SUBTERÁN, -Ă, subterani, -e, adj.,
subst. 1. Adj. Care se află la o adâncime oarecare sub suprafața pământului; de sub pământ, din pământ, din subsol. ♦ Care se execută sau are loc sub pământ. ♦
Fig. (Despre organizații politice) Ilegal.
2. S. f. Încăpere, galerie, construcție aflată în întregime (la adâncime mare) sub pământ.
3. S. n. Mină
1. – După
fr. souterrain, (
1) și
lat. subterraneus.