subsol - explicat in DEX

subsol (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
SUBSÓL, subsoluri, s. n. 1. Partea de pământ aflată sub suprafața solului; totalitatea formațiilor geologice mai vechi decât pătura actuală de sol. 2. Totalitatea încăperilor dintr-o clădire situate, total sau parțial, sub nivelul solului. 3. Loc în partea de jos a paginilor unei cărți, a unui periodic, rezervat notelor explicative; p. ext. notă explicativă dată în acest spațiu. ♦ Partea de jos a unei pagini de ziar, de periodic, de obicei despărțită de restul paginii printr-o linie orizontală, unde se publică, adesea pe toată lungimea foii, recenzii, articole cu subiect literar, științific etc. – Sub¹- + sol (după fr. sous-sol).

subsol (Dicționar de neologisme, 1986)
SUBSÓL s.n. 1. Partea imediat inferioară solului, de sub suprafața Pământului; totalitatea rocilor aflate sub nivelul solului. 2. Parte a unei clădiri aflată sub nivelul solului. 3. Loc în partea de jos a paginilor unei cărți, unde se tipăresc note explicative. ♦ Partea de jos a unei pagini de publicație periodică, unde se publică pe întreaga lungime a foii recenzii, articole literare sau științifice etc. [< sub- + sol, după fr. sous-sol].

subsol (Marele dicționar de neologisme, 2000)
SUBSÓL s. n. 1. partea imediat inferioară solului, de sub suprafața Pământului; totalitatea rocilor aflate sub nivelul solului. 2. parte a unei clădiri sub nivelul solului. 3. loc în partea de jos a unei cărți unde se tipăresc note explicative. ◊ partea de jos a unei pagini de publicație periodică unde se publică pe întreaga lungime a foii recenzii, articole literare sau științifice etc. (după fr. sous-sol)

subsol (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
subsol, subsoluri s. n. (intl.) arestul prefecturii.

subsol (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
subsól s. n., pl. subsóluri

subsol (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
subsol n. 1. partea unei case care e sub parter; 2. Geogr. strat ce vine imediat subt un teren vegetal: un subsol nisipos.

subsol (Dicționaru limbii românești, 1939)
*subsól n., pl. urĭ (sub- și sol, după fr. sous-sol). Bașcă, etaj (cat) în pămînt.

subsol (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
SUBSÓL, subsoluri, s. n. 1. Partea de pământ aflată sub suprafața solului; totalitatea formațiunilor geologice mai vechi decât pătura actuală de sol. 2. Totalitatea încăperilor dintr-o clădire, situate, total sau parțial, sub nivelul solului. 3. Loc în partea de jos a paginilor unei cărți, a unui periodic, rezervat notelor explicative; p. ext. notă explicativă dată în acest spațiu. ♦ Partea de jos a unei pagini de ziar, de periodic, de obicei despărțită de restul paginii printr-o linie orizontală, unde se publică, adesea pe toată lungimea foii, recenzii, articole cu subiect literar, științific etc. — Sub¹- + sol (după fr. sous-sol).