strigoaică - explicat in DEX

strigoaică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STRIGOÁICĂ, strigoaice, s. f. Strigoaie. ♦ Epitet dat unei femei bătrâne și rele. ♦ Vrăjitoare. – Probabil din strigoi + suf. -oaică. Cf. strigă.

strigoaică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
strigoáică s. f., g.-d. art. strigoáicei; pl. strigoáice

strigoaică (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
strigoaică f. 1. vrăjitoare cu coadă care (zice-se) umblă la miezul nopții prin sat și iea mana vitelor, deoachie, chinuește sau pocește pe copii; 2. fig. babă urîtă și rea. [V. strigă].

strigoaică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STRIGOÁICĂ, strigoaice, s. f. Strigoaie. ♦ Epitet dat unei femei bătrâne și rele. ♦ Vrăjitoare. — Probabil din strigoi + suf. -oaică. Cf. strigă.