strepezeală (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STREPEZEÁLĂ, strepezeli, s. f. Senzație de iritație neplăcută a dinților și a mucoasei bucale, produsă când se mănâncă fructe sau alimente acre, astringente. –
Strepezi +
suf. -eală.strepezeală (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)strepezeálă s. f.,
g.-d. art. strepezélii; pl. strepezélistrepezeală (Dicționaru limbii românești, 1939)strepezeálă f., pl.
elĭ. Acțiunea de a se strepezi.
strepezeală (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STREPEZEÁLĂ, strepezeli, s. f. Senzație de iritație neplăcută a dinților și a mucoasei bucale, produsă în urma consumării unor fructe sau alimente acre, astringente. —
Strepezi +
suf. -
eală.