stomată (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STOMÁTĂ, stomate, s. f. Formație epidermică vegetală alcătuită din două celule între care se află o deschidere, servind la schimbul de gaze dintre plantă și mediu și la eliminarea apei din plantă. – Din
fr. stomate.stomată (Dicționar de neologisme, 1986)STOMÁTĂ s.f. Mică deschidere în epiderma frunzelor, servind la respirație și la transpirație. [< fr.
stomate, cf. gr.
stoma – gură].
stomată (Marele dicționar de neologisme, 2000)STOMÁTĂ s. f. mică deschidere, por în epiderma frunzelor, la respirație și la transpirație. (< fr.
stomate)
stomată (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)stomátă s. f.,
g.-d. art. stomátei; pl. stomátestomată (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STOMÁTĂ, stomate, s. f. Formație epidermică vegetală alcătuită din două celule între care se află o deschidere, servind la schimbul de gaze dintre plantă și mediu și la eliminarea apei din plantă. — Din
fr. stomate.