stomac - explicat in DEX

stomac (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STOMÁC, stomacuri, s. n. Parte a aparatului digestiv, la om și la animalele superioare, în formă de pungă, situată între esofag și duoden, în care se face digestia alimentelor; foale. ◊ Expr. (Fam.) A nu avea (pe cineva) la stomac = a nu putea suferi (pe cineva). (Fam.) A-și pune stomacul la cale = a-și potoli foamea, a mânca. [Var.: (înv.) stomáh s. n.] – Din sl. stomahŭ.

stomac (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
stomác (-curi), s. n. – Parte a aparatului digestiv. – Var. înv. stomah. Fr. estomac, și mai înainte (sec. XVIII) din ngr. στομάχι, cf. sl. stomachŭ (Vasmer, Gr., 137). – Der. stomacal, adj., din fr.

stomac (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
STOMAC abataj, cantină, ghiozdan, jgheab, magazie, pipotă, raft.

stomac (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stomác s. n., pl. stomácuri

stomac (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
stomac n. organ interior ce primește și mistuește alimentele.

stomac (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STOMÁC, stomacuri, s. n. Parte a aparatului digestiv, la om și la animalele superioare, în formă de pungă, situată între esofag și duoden, în care se face digestia alimentelor; foaie. ◊ Expr. (Fam.) A nu avea (pe cineva) la stomac = a nu putea suferi (pe cineva). (Fam.) A-și pune stomacul la cale = a-și potoli foamea, a mânca. [Var.: (înv.) stomáh s. n.] — Din sl. stomahŭ.