stoler (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STOLÉR, stoleri, s. m. (
Reg.) Tâmplar, dulgher. – Din
ucr. stoljar.stoler (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)stolér (
reg.)
s. m.,
pl. stoléristoler (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)stoler m. Mold. tâmplar. [Rus. STOLIARŬ (din STOLŬ, masă)].
stoler (Dicționaru limbii românești, 1939)stolér m. (rus.
stoleár, d.
stol, masă; bg. sîrb.
stolar).
Est. Tîmplar. – Fem.
-eásă orĭ -
íță, pl.
ese, ițe.stoler (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STOLÉR, stoleri, s. m. (
Reg.) Tâmplar, dulgher. — Din
ucr. stoljar.