stiren (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STIRÉN, stireni, s. m. Hidrocarbură aromatică nesaturată cu aspect de lichid incolor, transparent, cu gust dulce, folosită la fabricarea polistirenului, a cauciucului sintetic etc. – Din
fr. styrène.stiren (Dicționar de neologisme, 1986)STIRÉN s.m. Hidrocarbură nesaturată lichidă, întrebuințată ca materie primă la prepararea polistirenului, din care se obțin diferite mase plastice polimerizate. [< fr.
styrène].
stiren (Marele dicționar de neologisme, 2000)STIRÉN s. m. hidrocarbură benzenică, folosită ca materie primă la fabricarea polistirenului, a cauciucului sintetic etc. (< fr.
styrène)
stiren (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!stirén s. m.,
pl. stirénistiren (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)STIRÉN, stireni, s. m. Hidrocarbură aromatică nesaturată cu aspect de lichid incolor, transparent, cu gust dulce, folosită la fabricarea polistirenului, a cauciucului sintetic etc. — Din
fr. styrène.