stelniță - explicat in DEX

stelniță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STÉLNIȚĂ, stelnițe, s. f. (Reg.) Ploșniță. – Din scr. stenica.

stelniță (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)
stélniță (-țe), s. f. – Ploșniță (Acanthia lectularia). Sl. stĕnica (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 367; Conev 52), cf. sb. stjenica, slov. stenica. – Der. stelnicariță, s. f. (păducherniță, Lepidium ruderale).

stelniță (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
stélniță, -e, s.f. – Ploșniță (Acanthia lectularia). Stelnițe, poreclă pentru locuitorii din Checiș. – Din sl. stĕnica.

stelniță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stélniță (reg.) s. f., g.-d. art. stélniței; pl. stélnițe

stelniță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
stelniță f. Mold. Tr. păduche de lemn [Slav. STIENIȚA].

stelniță (Dicționaru limbii românești, 1939)
stélniță f., pl. e (sîrb. stjenica, bg. vsl. stĭenica, d. stĭena, zid, părete, peatră, adică „care trăĭește în părete”. V. stîncă. P. epentezâ, cp. cu velniță). Ban. Olt. Ploșniță.

stelniță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STÉLNIȚĂ, stelnițe, s. f. (Reg.) Ploșniță. — Din sb. stenica.