stază - explicat in DEX

stază (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
STÁZĂ, staze, s. f. Oprire sau încetinire a circulației sângelui ori a secrețiilor interne, în unele părți ale organismului. – Din fr. stase.

stază (Dicționar de neologisme, 1986)
STÁZĂ s.f. Oprire sau încetinire a circulației sângelui sau a umorilor într-o parte a organismului. // -stază – element secund de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) stază”, „oprire”. [< fr. stase, cf. gr. stasis].

stază (Marele dicționar de neologisme, 2000)
STÁZĂ¹ s. f. 1. oprire sau încetinire a circulației sângelui ori a umorilor într-o parte a organismului. 2. (biol.) întârziere în creșterea în lungime a unui organ. (< fr. stase)

stază (Marele dicționar de neologisme, 2000)
-STÁZĂ², -STAZÍE elem. „încetare, oprire”, „stază¹”. (< fr. -stase, -stasie, cf. gr. stasis)

stază (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
stáză s. f., g.-d. art. stázei; pl. stáze

stază (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
STÁZĂ, staze, s. f. Oprire sau încetinire a circulației sângelui ori a secrețiilor interne, în unele părți ale organismului. — Din fr. stase.