staurolit (Dicționar de neologisme, 1986)STAUROLÍT s.n. Silicat natural de aluminiu și de fier hidratat. [Pron.
sta-u-. / < fr.
staurolite, cf. gr.
stauros – cruce,
lithos – piatră].
staurolit (Marele dicționar de neologisme, 2000)STAUROLÍT s. n. silicat natural de aluminiu și de fier hidratat. (< fr.
staurolite)
staurolit (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)STAUROLÍT (‹
fr. {i}; {s}
gr. stauros „cruce” +
lithos „piatră”)
s. n. Mineral, silicat natural de aluminiu și de fier, cristalizat în sistemul rombic. Este brun-roșiatic până la negricios, sticlos și dur și se găsește în constituția unor șisturi cristaline; varietățile transparente sunt întrebuințate ca pietre semiprețioase.
S. se exploatează în cantități importante în Canada, Brazilia, Franța, Elveția și S.U.A.
staurolit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)staurolít (sta-u-) s. n.