statuetă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STATUÉTĂ, statuete, s. f. Statuie mică. [
Pr.:
-tu-e-] – Din
fr. statuette, it. statuetta.statuetă (Dicționar de neologisme, 1986)STATUÉTĂ s.f. Statuie foarte mică. [Pron.
-tu-e-. / < fr.
statuette].
statuetă (Marele dicționar de neologisme, 2000)STATUÉTĂ s. f. statuie mică. (< fr.
statuette, it.
statuetta)
statuetă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)statuétă (-tu-e-) s. f.,
g.-d. art. statuétei; pl. statuétestatuetă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)statuetă f. statuă mică.
statuetă (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)*statuétă f., pl.
e (fr.
statuette, it.
statuetta). Statuă mică.