staniște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)STÁNIȘTE, staniști, s. f. 1. (
Reg.) Loc răcoros, umbros unde se odihnesc vitele vara, în timpul căldurilor de la amiază; zăcătoare. ♦ (
Ir.) Loc de întâlnire, de popas.
2. (
Mil.;
înv.) Tabără, cantonament. – Din
sl. stanište.